PERIOPHTHALMUS

 

    Este o specie de pesti care isi are originile in apele salmastre si dulci ale lacurilor si raurilor, care se varsa si sunt in imediata vecinatate a Marii Rosii pana in Oceanul Indian, chiar si in Insulele Sondi si Australia.

    Aceasta specie de pesti are un corp alungit, mai ingust in partea posterioara, cu un format foarte ciudat si diferit de ceea ce am aratat pana acum. Corpul sau este mai gros in partea anterioara, unde este capul, si devine din ce in ce mai subtire spre final. Are un colorit pe corp maroniu cu pete de diferite nuante gri, alba, negre sau maronii inchise. Coloroitul sau, nunatele, difera putin in functie de zona de provenienta, de varsta, sex si perioada anului. Coloritul, pe partea ventrala, este ceva mai deschis, tinzand spre un crem.

    Capul sau este in prelungirea corpului, greu de distins unde incepe, poate eventual dupa pozitionarea bronhiilor sa avem o mica idee cam de unde incepe. Gura sa este pozitionata in jos, pentru a culege mancarea de pe sol. Ochii sai sunt situati foarte sus, pe niste prelungiri, semanand foarte mult cu cei ai unui melc, numai ca, sunt putin mai jos. Au o culoare maronie, cu o zona inelara invecinata de culoare aurie. Coada sa este foarte mica, formata din cativa ghimpi si este mentinuta mai tot timpul stransa, dand impresia unui ac. In loc de inotatoare pectorale are doua picioare cu care isi sprijina corpul. Acest lucru este realizat si cu ajutorul cozii, folosita, de asemenea, si la propulsie.

    Inotatoarea dorsala este alcatuita din doua parti distincte. Cea din fata, seamana foarte mult cu aripa unui fluture, iar, cea de-a doua, are forma tipica a unei dorsale de peste. Prima, are un colorit maroniu deschis cu pete albe, pe marea majoritate a suprafetei sale, spre margine aparand si ceva pete negre. Marginile ei exterioare sunt de culoare alba. Cea de-a doua, are un colorit, la baza, maroniu cu pete albe, urmata de o zona maroniu inchisa spre visiniu inchis, dupa care vine o zona caramizie sau portocalie, marginita de doua dungulite subtiri albe. Este o vietate amfibie.

    La maturitate, un exemplar din aceasta specie, atinge o lungime maxima de aproximativ 12 pana la 25 cm, sau chiar mai mult, in functie de zona de provenienta a exemplarului. Crescut in captivitate este mai mic, crescut in libertate este ceva mai mare. Diferentele dintre cele doua sexe sunt foarte greu de precizat. Se pare ca, ar exista, ceva diferente privind inaltimea primei parti a inotatoarei dorsale, care este mai inalta la mascul.

    Pentru o buna intretinere a acestor pesti, este nevoie de un acvariu cu un volum de minim de 90 de litri, cu o apa, de preferat salmastra, cu o salinitate de 1010 - 1015, cu un pH care sa depaseasca 8 si cu o temperatura cu valori cuprinse intre 26 si 30°C. Trebuie sa plantati vegetatie subacvatica si plutitoare foarte densa pe partile laterale si din spate. Luminozitatea trebuie sa fie intensa, pentru a vedea hrana de pe fundul acvariului. Solul trebuie sa fie alcatuit din pietris marunt amestecat cu nisip fin. Puneti roci, butuci de lemn si ghivece de flori rasturnate pentru a crea locuri pentru ascunzatoare.

    Aceasta specie de amfibieni se hraneste in principal cu viermi, si uneori chiar si cu mici crustacei. Nu se dau in loc nici de la hrana preparata sub forma de fulgi sau tablete. Aveti grija sa puneti destula hrana in acvariu pentru ca aceasta sa reuseasca sa ajunga si la vietatile din partea de jos a bazinului. Se hranesc cu cantitati imense de materie vegetala. Daca sunt hraniti la timp nu pun in pericol plantele din acvariu.

    Sunt o specie de amfibieni vivace, mereu in miscare, si pasnica. Se recomanda mentinerea ei intr-un acvariu cu alte specii de pesti linistiti, care fac parte dintr-o comunitate bine inchegata. Sunt o specie teritoriala si au nevoie de un spatiu foarte mare pentru ei. Pot intra in conflict cu alte exemplare din specia sa pentru teritoriu. Este recomandat sa mentineti decat un singur exemplar in acvariu, eventual, chiar un cuplu. Sunt compatibili cu pestii din familia Boleophthalmus. Deocamdata nu exista date concrete care sa arate ca se pot reproduce cu succes in captivitate.